Cronologia adoptării legii avertizorilor
Martie 2021
La data de 5 martie 2021, pe site-ul Ministerului Justiției a fost postat, pentru a fi supus dezbaterii publice, conform Legii 52/2003 privind transparența decizională, proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public.
Abia după un an de zile, la data de 29 martie 2022, Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) a trimis la Parlament, respectiv la Senat, ca primă cameră sesizată, proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public.
Martie-aprilie 2022
Proiectul de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii a fost înregistrat la Senat (prima cameră sesizată) sub nr. L175/2022 din 29 martie 2022 şi la Camera Deputaţilor (camera decizională) sub nr. PL-x nr. 219/2022 din 26 aprilie 2022.
Şi la Senat, şi la Camera Deputaţilor, proiectul de lege a fost dezbătut în procedură de urgenţă, având în vedere că directiva trebuia transpusă în legislaţia internă până la data de 17 decembrie 2021 (cu excepţia reglementărilor din directivă privind entităţile din sectorul privat, care au între 50 și 249 de lucrători, care trebuie transpuse până la 17 decembrie 2023, astfel cum prevede art. 26 din directivă).
Iunie-iulie 2022
La data de 29 iunie 2022, forma finală a legii de transpunere a directivei a fost adoptată de Camera Deputaţilor (camera decizională).
La data de 1 iulie 2022, legea adoptată de Parlament a fost trimisă Preşedintelui României, spre promulgare, dar, la aceeaşi dată, un grup parlamentar a atacat legea, înainte de promulgare, la Curtea Constituţională.
Prin decizia nr. 390/2022 din 13 iulie 2022, Curtea Constituţională a respins sesizarea formulată de grupul parlamentar, astfel că legea a fost supusă promulgării de către Preşedintele României.
La data de 29 iulie 2022, Preşedintele României a refuzat să promulge legea şi a returnat-o la Parlament, cu solicitarea ca legea să fie reexaminată de Parlament.
Tot la data de 29 iulie 2022, legea returnată de Preşedinte a fost înregistrată la Senat (ca primă cameră), pentru reexaminare.
Septembrie-octombrie 2022
La data de 1 septembrie 2022, legea a fost adoptată de Senat (ca primă cameră), în urma reexaminării.
La data de 6 septembrie 2022, legea adoptată de Senat, în urma reexaminării, a fost trimisă la Camera Deputaţilor (cameră decizională), pentru reexaminare.
La data de 20 septembrie 2022, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a întocmit raportul în urma reexaminării legii, iar la data de 27 septembrie 2022 legea reexaminată a fost înscrisa pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2022, când urma să fie adoptată în forma finală.
Potrivit informaţiilor publicate în presă, la data de 23 septembrie 2022, Comisia Europeană a trimis Ministerului Justiţiei mai multe observaţii şi propuneri de amendamente cu privire la legea – reexaminată – de transpunere a directivei privind protecţia avertizorilor, lege care urma să fie supusă votului plenului Camerei Deputaţilor la 4 octombrie 2022.
Decembrie 2022
La 12 decembrie 2022, după mai mult de două luni de la data care fusese fixată pentru votul final, în plenul camerei decizionale, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare (CLGP) a decis ca proiectul de lege (aflat în procedura de reexaminare, declanșată de Președintele României) să fie retrimis, pentru raport suplimentar, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților.
Tot la 12 decembrie 2022, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților (sub rezerva depunerii raportului suplimentar al comisiei juridice) pentru a fi supus votului final din sedința plenului Camerei Deputaților, din 12 – 13 decembrie 2022.
La data de 13 decembrie 2022, la numai o zi după ce comisiei juridice i s-a solicitat raportul suplimentar, comisia juridică a întocmit raportul suplimentar, iar proiectul de lege a fost supus dezbaterii si votării în plenul Camerei Deputaților, fiind adoptat tot la 13 decembrie 2022.
La 16 decembrie, legea a fost promulgată de Președintele României, iar, la data de 19 decembrie 2022, legea a primit numărul 361/2022 și a fost publicată în Monitorul Oficial.
La data de 22 decembrie 2022, Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public a intrat în vigoare.
Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii a devenit Legea 361/2022 în România, cu un an întârziere față de data prevăzută pentru transpunere.
Rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI) de autoritate publică independentă care asigură accesul avertizorilor la măsurile de sprijin
Prin Legea 361/2022, care a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022, a fost abrogată Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (vechea lege privind avertizorii).
Art. 20 al. 3 din Directiva 2019/1937 prevede că măsurile de sprijin stabilite de directiva pentru avertizori pot fi furnizate, după caz, de un centru de informare sau de o autoritate administrativă independentă unică și identificată în mod clar.
Pentru a răspunde cerințelor art. 20 al. 3 din Directiva 2019/1937, noua lege a avertizorilor a stabilit o autoritate națională administrativă independentă unică și identificată în mod clar pentru a furniza avertizorilor acces la măsurile de sprijin prevăzute în art. 20 din directivă. Această autoritate națională unică este Agenția Națională de Integritate (ANI).
Măsurile de sprijin pentru avertizori prevăzute în art. 20 din directivă sunt:
- informații și consiliere cuprinzătoare și independente, care sunt ușor accesibile publicului și gratuite, referitoare la procedurile și la măsurile reparatorii disponibile, referitoare la protecția împotriva represaliilor și la drepturile persoanei vizate;
- asistență efectivă în fața oricărei autorități relevante implicate în protecția împotriva represaliilor, inclusiv, în cazurile prevăzute de dreptul intern, prin certificarea faptului că aceste persoane beneficiază de protecție în temeiul directivei;
- asistență și consultanță juridică în cadrul procedurilor penale și civile transfrontaliere, precum și asistență juridică în cadrul altor proceduri sau alt tip de asistență juridică (potrivit reglementărilor naționale, asistența/consultanța juridică pot fi acordate doar de către un avocat, astfel că ANI nu poate avea competențe de acest fel);
- asistență financiară și măsuri de sprijin, inclusiv sprijin de natură psihologică, pentru persoanele care efectuează raportări în cadrul procedurilor judiciare. Această categorie de măsuri este prevăzută în art. 20 al. 2 din directivă ca având caracter facultativ, nu obligatoriu, pentru fiecare stat. Deci, dacă această categorie de măsuri nu este prevăzută în legea internă prin care un stat transpune directiva, ea nu se va aplica în acel stat. Este de menționat că în Legea 361/2022 nu sunt prevăzute astfel de masuri, deci ele nu vor fi aplicabile în țară.
Având în vedere precizările de mai sus, se poate concluziona că, în competența ANI, ca autoritate națională alternativă la centrul de informare, intră doar primele două categorii de măsuri de sprijin pentru avertizori, respectiv:
1 Informații și consiliere privind procedura de raportare și protecția avertizorilor. Relevante, în acest sens, sunt dispozițiile art. 14 lit. g, art. 15 si art. 24 al. 1 din Legea 361/2022.
Art. 24 al. 1 din lege conține o prevedere cu caracter de principiu, în sensul că ANI asigură consilierea şi informarea în legătură cu măsurile de protecţie, cu drepturile, procedurile şi măsurile reparatorii aplicabile avertizorilor.
Art. 14 lit. g din lege prevede că ANI oferă consiliere confidenţială, la cerere, persoanelor care intenţionează să efectueze o raportare cu privire la procedura de raportare, de examinare şi de soluţionare a raportării. Cu alte cuvinte, persoanele care încă nu au făcut o raportare și doresc să o facă, se pot adresa ANI, mai înainte de a face raportarea, iar ANI le va consilia, cu păstrarea confidențialității, cu privire la cum trebuie făcută raportarea, cum va fi examinată raportarea și care sunt soluțiile care pot fi adoptate cu privire la raportare. Se poate afirma că este vorba despre o consiliere pe care ANI o va face ante factum, înainte de efectuarea raportării. Este adevărat că art. 14 lit.g, care se referă la consilierea ante factum, nu menționează că aceasta include și prezentarea măsurilor legale de protecție de care beneficiază avertizorii. Este necesar ca, în practică, consilierea să includă și referiri la măsurile legale de protecție pentru avertizori (este greu de imaginat că un avertizor care solicită consiliere ante factum nu va întreba și dacă există vreo protecție legală pentru ceea ce intenționează să facă).
Deși textul art. 14 lit. g nu menționează expres că activitatea de consiliere include și prezentarea măsurilor legale de protecție pentru avertizori, o astfel de prevedere se află în art. 24 al. 1 din lege. Deci consilerea va trebui să se refere și la măsurile de protecție a avertizorilor. Era de preferat ca obiectul consilierii acordate de ANI să fie prevăzut, unitar, într-un singur text lege, iar nu fragmentat, ca în prezent, în curpinsul a 2 articole diferite, respectiv art. 14 lit,g si art. 24 al. 1 din lege.
Art. 15 din lege reglementează mai în detaliu obligația de informare care revine ANI.
Astfel, ANI are obligaţia de a publica pe pagina proprie de internet, într-o secţiune separată, uşor de identificat şi de accesat, cel puţin următoarele informaţii:
a) condiţiile pentru a beneficia de protecţia „legii avertizorilor” (Legea 351/2022)
b) informaţiile de contact ale ANI, pentru efectuarea raportării: adresa poştală şi electronică pentru efectuarea raportării, numerele de telefon, menţiunea privind înregistrarea conversaţiilor telefonice
c) procedura aplicabilă raportării privind încălcarea legii, inclusiv modul în care ANI poate solicita avertizorului în interes public să clarifice informaţiile raportate sau să furnizeze informaţii suplimentare, termenul pentru a informa avertizorul în interes public, precum şi tipul şi conţinutul informării
d) obligaţia de păstrare a confidenţialităţii de catre ANI cu privire la identitatea avertizorului în interes public
e) obligaţia ANI de a asigura informarea avertizorilor în interes public cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
f) natura acţiunilor subsecvente (verificărilor și eventualelor remedii) care pot fi întreprinse de ANI în vederea soluţionării raportărilor
g) măsurile reparatorii şi modalităţile de asigurare a protecţiei avertizorilor împotriva represaliilor
h) datele de contact şi intervalul de timp în care persoanele desemnate din cadrul ANI asigură consilierea persoanelor care intenţionează să efectueze o raportare
i) un model de declaraţie cuprinzând condiţiile în care avertizorul în interes public este protejat de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii
j) anual, ANI va publica, pe pagina proprie de internet, statistici privind:
– numărul de raportări primite
– numărul de examinări şi acţiuni subsecvente iniţiate
– numărul de informări transmise
– prejudiciul financiar estimat şi sumele recuperate în urma raportărilor.
2. Asistență efectivă în fața oricărei autorități relevante implicate în protecția împotriva represaliilor.
Relevantă în această materie este prevederea din art. 24 al. 2 din Legea 361/2022.
Astfel, art. 24 al. 2 din Legea 361/2022, prevede că Agenţia (ANI) oferă avertizorilor în interes public asistenţă în legătură cu protecţia acestora împotriva represaliilor în faţa oricărei autorităţi.
Textul art. 24 al. 2 este relativ generos, dar întrebarea care se poate pune este cum va arăta în practică această asistență pe care o va acorda ANI avertizorilor, în fața oricărei autorități, mai ales în condițiile în care art. 20 al. 1 lit. b din directivă prevede că această asistență trebuie să fie efectivă, adică să nu fie pur formală.
Ar fi deosebit de util, mai ales pentru avertizori, dacă această prevedere cu caracter general din lege, care reproduce parțial prevederea din art. 20 al. 1 lit. b din directivă (lipsește termenul „efectivă” din textul legii interne), ar fi detaliată printr-un act normativ infralegal. Spre exemplu, detalieri a ceea ce înseamnă, în practică, asistența efectivă acordată de ANI „în fața oricărei autorități relevante implicate în protecția împotriva represaliilor” s-ar putea face în cadrul unui ordin al președintelui ANI. Altfel, această măsură de protecție a avertizorilor pare a avea mai mult o existență pur formală, virtuală. Din păcate, în Legea 361/2022 nu se prevede vreo obligație pentru ANI să detalieze printr-un act infralegal în ce poate consta, în concret, asistența efectivă pe care trebuie să o acorde avertizorilor.
Trebuie precizat că noțiunea de „asistență în legătură cu protecția” pe care o poate acorda ANI se referă la orice fel de asistență, cu excepția celei juridice, care, potrivit legii 51/1991 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, poate fi acordată doar de avocat (în diversele forme de organizare profesională), nu și de alte persoane fizice sau juridice. De altfel, prevederi în acest sens există în art. 22 al. 2 și 23 al. 4 din Legea 361/2022, fiind prevazută competența barourilor de a asigura asistența judiciară gratuită a avertizorilor (prin desemnarea unui avocat).
Este recomandabil ca și barourile, la nivelul întregii țări, deci prin UNBR, să stabilească o procedură unitară, aceeași pentru toate barourile din țară, și nu diferită de la barou la barou, pentru primirea, examinarea și soluționarea cererilor de asistență judiciară gratuită formulate de avertizori, în baza recentei Legi 361/2022. Procedura unitară ar trebui să țină cont de faptul că legea nu prevede, în art. 22 al. 2 și art. 23 al. 4, alte condiții pentru acordarea asistenței judiciare gratuite decât calitatea de avertizor a solicitantului și natura litigiului (care trebuie să aibă legătură directă cu avertizarea, adică trebuie să fie generat –direct sau indirect- de faptul avertizării).
În lipsa unei astfel de reglementări unitare, este posibil ca, în practică, în cazuri similare, să existe soluții diferite, de la barou la barou, ceea ce va face ca aceste prevederi legale favorabile avertizorilor să fie ineficiente sau chiar inaplicabile.
Ar fi fost util dacă în lege se prevedea și obligația UNBR de a adopta, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, o procedură de acordare a asistenței judiciare gratuite solicitate de avertizori.
În acest context, este de reamintit că proiectul legii privind protecția avertizorilor a fost dezbătut și adoptat în Parlament în condiții de grabă și opacitate, astfel că societatea civilă nu a avut timpul și înlesnirile minim necesare pentru a formula propuneri de corectare sau completare a variantei finale a proiectului de lege, care a fost suspus votului plenului Parlamentului.
ANI, cel mai important canal extern de raportare
Mai trebuie menționat că, odată cu adoptarea Legii 361/2022, ANI a devenit și un important canal extern de raportare, fiind posibil ca, în practică, să devină principalul canal extern de raportare. Oricum, ANI este principalul coordonator în materia raportărilor externe. Aceasta deoarece legea prevede, în art. 17, obligația ANI de a primi, înregistra și de a confirma primirea pentru orice fel de raportare. Iar, potrivit art. 12 al. 2-4, dacă, potrivit legilor speciale, soluționarea raportării ține de competența altei autorități, ANI va redirecționa raportarea cître acea autoritate.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană dorește să facă o raportare externă, dar nu este sigură care este autoritatea competentă căreia ar trebui să i se adreseze, ea va putea trimite raportarea (sesizarea) la ANI, care va înregistra raportarea, o va redirecționa către autoritatea competentă și va înștiința despre aceasta persoana care a făcut raportarea. Dacă o altă autoritate decât ANI primește o raportare externă pe care nu este competentă să o soluționeze, ea va trimite, de îndată, raportarea la ANI, care va decide care este autoritatea competentă unde va redirecționa raportarea, spre soluționare (art. 12 al. 4 din lege).
Potrivit art. 16 si 34 din lege, in vederea soluţionării raportărilor se înfiinţează în cadrul ANI o structură specializată distinctă, organizată potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al ANI. Prin ordin al preşedintelui ANI, ce trebuie emis în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii (= de la 22 decembrie 2022; deci, până la 7 februarie 2023) vor fi desemnați inspectori de integritate cu atribuţii de gestionare a raportărilor (sesizărilor) referitoare la încălcări ale legii, care vor fi denumiţi, potrvit art. 16 al. 2 din lege, persoane responsabile.
Atribuțiile ANI în privința avertizorilor
Pe lângă atribuțiile pe care le are în calitate de autoritate alternativă la centrul de informare în domeniul avertizărilor în interes public, alternativa a cărei posibilitate este prevăzută expres în art. art. 20 al. 3 din Directiva 2019/1937, Legea 361/2022 mai prevede, în art. 14 si 35, și alte atribuții pentru ANI.
Astfel că totalul atribuțiilor ANI în materia avertizorilor, prevăzute în Legea 361/2022, este următorul:
a) soluţionează raportările care intră în competenţa sa (competența ANI este dată de legea de înființare a ANI și de atributiile prevazute în acea lege –Legea 144/2007, modificată substanțial prin Legea 176/2010-, care, în linii mari, se referă la asigurarea exercitării demnităților și funcțiilor publice în condiții de integritate și imparțialitate)
b) înaintează raportarea către autoritatea competentă să o soluţioneze (din țară sau din Uniunea Europeană), în funcţie de obiectul acesteia
c) organizează periodic activităţi de informare publică cu privire la procedura de raportare a încălcărilor legii şi la măsurile de protecţie
d) asigură consilierea, la cerere, angajatorilor în elaborarea şi, după caz, revizuirea procedurilor de raportare internă şi pentru efectuarea de acţiuni subsecvente
e) asigură instruirea persoanelor desemnate să soluţioneze raportări
f) oferă consiliere confidenţială, la cerere, persoanelor care intenţionează să efectueze o raportare cu privire la procedura de raportare, de examinare şi de soluţionare a raportării
g) asigură consilierea şi informarea în legătură cu măsurile de protecţie, cu drepturile, procedurile şi măsurile reparatorii aplicabile (art. 24 al. 1 din lege)
h) oferă avertizorilor în interes public asistenţă în legătură cu protecţia acestora împotriva represaliilor în faţa oricărei autorităţi (art. 24 al. 2 din lege)
i) formulează propuneri de modificare şi completare a legislaţiei în materie
j) cooperează cu instituţii şi organizaţii similare din Uniunea Europeană şi din alte ţări şi cu organizaţii neguvernamentale.
k) furnizează Comisiei Europene, anual, datele statistice disponibile, solicitate potrivit art. 27 al. 2 din Directiva 2019/1937.
Este vorba despre statistici cu privire la 3 aspecte:
-numărul de raportări primite de către autoritățile competente
-numărul de investigații și proceduri inițiate ca urmare a acestor raportări și rezultatul acestora
-prejudiciul financiar estimat și sumele recuperate în urma investigațiilor și a procedurilor referitoare la încălcările raportate.
Recomandările APADOR-CH pentru ANI
Este necesar ca, în practică, consilierea acordată avertizorilor să includă și referiri la măsurile legale de protecție pentru avertizori (este greu de imaginat că un avertizor care solicită consiliere ante factum nu va întreba și dacă există vreo protecție legala pentru ceea ce intenționează să facă). Deși textul art. 14 lit. g nu menționează expres că activitatea de consilere include și prezentarea măsurilor legale de protecție pentru avertizori, o astfel de prevedere se află în art. 24 al. 1 din lege. Deci consilerea va trebui să se refere și la măsurile de protecție a avertizorilor, nu să se rezume la procedurile de raportare, de examinare şi de soluţionare a raportării. Era de preferat ca obiectul consilierii acordate de ANI să fie prevăzut, unitar, într-un singur text lege, iar nu fragmentat, ca în prezent, în curpinsul a 2 articole diferite, respectiv art. 14 lit,g si art. 24 al. 1 din lege.
Explicitarea, detalierea, în cadrul unui ordin al președintelui ANI, a prevederii cu caracter general din art. art. 24 al. 2 din Legea 361/2022, care stabilește obligația Agenţiei (ANI) de a oferi avertizorilor în interes public asistenţă în legătură cu protecţia acestora împotriva represaliilor în faţa oricărei autorităţi.
Textul art. 24 al. 2 din Legea 361/2022 reproduce parțial prevederea din art. 20 al. 1 lit. b din Directivă (lipsește însă termenul “efectivă” din textul legii interne) și este relativ generos cu privire la asistarea avertizorilor de către ANI împotriva represaliilor. Întrebarea care se poate pune este cum va arăta în practică această asistență pe care o va acorda ANI avertizorilor, în fața oricărei autorități, mai ales în condițiile în care art. 20 al. 1 lit. b din Directivă prevede că această asistență trebuie să fie efectivă, adică să nu fie pur formală.
Este adevărat, în Legea 361/2022 nu se prevede vreo obligație pentru ANI să detalieze printr-un act infralegal în ce poate consta, în concret, asistența efectivă pe care trebuie să o acorde avertizorilor. Dar, ar fi deosebit de util, mai ales pentru avertizori, să se prevadă, în mod clar și detaliat, într-un act normativ, chiar inferior legii (de exemplu, ordin al președintelui ANI), în ce poate consta, în mod concret, asistența efectivă pe care o va acorda ANI avertizorilor, nu înainte de a efectua o raportare (ante factum), ci după ce au făcut o raportare (post factum) și au devenit ținta represaliilor.
În lipsa unor detalieri, care să asigure astfel un nivel rezonabil de concretețe, această măsură de protecție a avertizorilor va avea mai mult o existență pur formală, virtuală.
Recomandările APADOR-CH pentru UNBR
Este necesară adoptarea unei hotărâri în care să se prevadă în mod unitar, pentru toate barourile din țară, condițiile si procedura de primire, examinare și soluționare a cererilor de asistență judiciară gratuită formulate de avertizori, în baza recentei Legi 361/2022.
Potrivit art. 22 al. 2 si art. 23 al. 4 din Legea 361/2022, asistența juridică gratuită se asigură avertizorului de către barou, atât în fața comisiei de disciplină (pe parcursul procedurii disciplinare), cât și la inițierea și derularea procedurii în instanța de judecată (contestarea la instanță a măsurilor care constituie represalii).
Procedura unitară ar trebui să țină cont de faptul că Legea 361/2022 nu prevede, în art. 22 al. 2 și art. 23 al. 4, alte condiții pentru acordarea asistenței judiciare gratuite decât calitatea de avertizor a solicitantului și natura specifică a litigiului (care trebuie să aibă legătură directă cu avertizarea, adică trebuie să fie generat –direct sau indirect- de faptul avertizării).
În lipsa unei astfel de reglementări unitare, este posibil ca, în practică, în cazuri similare, în care un avertizor solicită asistență judiciară gratuită, să existe soluții diferite, de la barou la barou, ceea ce va face ca aceste prevederi legale favorabile avertizorilor să fie ineficiente sau chiar inaplicabile.