Q&A

Potrivit art. 2 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii (denumită și Legea avertizorilor de integritate), avertizorul trebuie să fie încadrat în și să sesizeze încălcări din următoarele entități:

• autorități și instituții publice din cadrul administrației publice centrale sau locale;
• aparatul Parlamentului, aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatul de lucru al Guvernului;
• autorități administrative autonome;
• instituții publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială;
• companii naționale, regii autonome de interes național și local și societăți naționale cu capital de stat;
• consilii știinţifice și consultative, comisii de specialitate și alte organe colegiale organizate în structură ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice

În acest moment, legea se aplică doar instituțiilor publice. Noul proiect de lege care transpune Directiva europeană privind avertizorii de integritate extinde sfera de aplicare și companiilor private.

Avertizoruleste o persoană încadrată într-o instituție publice (administrație publică centrală sau locală, aparatul Parlamentului, aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatul de lucru al Guvernului, autorități administrative autonome, instituții publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companii naționale, regii autonome de interes național și local și societăți naționale cu capital de stat, consilii știinţifice și consultative, comisii de specialitate și alte organe colegiale organizate în structură ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice) care face, cu bună-credință, o sesizare cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a eticii profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței (art. 3 din Legea nr. 571/2004). Are calitatea de avertizor și persoana care sesizează, cu bună-credință, o faptă comisă în orice autoritate/instituție publică sau unitate dintre cele prevăzute în art. 2 din Legea nr. 571/2004. Deci, își păstrează calitatea de avertizor și persoana care face o sesizare cu privire la încălcări săvârșite în alte autorități/instituții publice sau unități decât cea în care este încadrată. Enumerarea din lege a categoriilor de fapte ce intră sub incidența avertizării de integritate este suficient de largă pentru a acoperi toate situațiile de însușire/risipire a banilor/resurselor publice și, în general de gestionare a treburilor publice (art. 5)

Legea nu prevede o anumită formă a sesizării dar recomandabil este ca sesizarea să se facă în scris și să fie însoțită, întotdeauna, de dovezi, anexate sau, cel puțin, indicate precis: indicarea unor martori (de preferat cu nume complet, adresa sau/și loc de muncă); orice înscrisuri, fotografii, înregistrări sau obiecte care pot servi la dovedirea susținerilor din sesizare. Dacă acestea nu sunt deținute de avertizor, dar îi cunoaște pe deținătorii lor, trebuie să indice în cuprinsul sesizării cine deține sau unde se află respectivele dovezi.

Nu, nu există această obligație. Avertizorul se poate adresa direct mass-media, fără a parcurge, în prealabil, o procedură care să implice sesizarea ierarhică, în cadrul instituției publice. În art. 6 din Legea nr. 571/2004 se prevede că sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice și profesionale poate fi adresată, alternativ sau cumulativ, următorilor:

• șefului ierarhic al persoanei care a comis ilegalitatea;
• conducătorului entității din care face parte persoana care a comis ilegalitatea sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;
• comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul entității din care face parte persoana care a încălcat legea;
• organelor judiciare (= organele de cercetare penală/ poliția, parchetul, instanțele de judecată);
• organelor competente să constate și să cerceteze conflictele de interese și incompatibilitățile (= parchetul, A.N.I. – Agenția Națională pentru Integritate);

În prezent, constituie avertizare de integritate o sesizare adresată direct mass-media, fără să fie necesar ca în prealabil ea să fi fost adresată șefului ierahic sau conducerii entității și fără să fie necesar ca, după ce a fost prezentată în mass-media, ea să fie adresată organelor judiciare.

Nu. Ele nu vor putea fi opuse persoanei, chiar dacă a semnat pentru ele, întrucât aplicarea unei legi este obligatorie, iar persoanele, fizice sau/și juridice, nu pot încheia contracte sau alte înțelegeri prin care să convină ca o anumită lege sau anumite articole dintr-o lege nu li se aplică.

Legea prevede 4 măsuri de protecție pentru avertizor:

1. Interzicerea sancționării disciplinare/administrative a avertizorului pentru sesizări de integritate făcute cu bună-credință
2. Protejarea datelor de identitate ale avertizorului, dar numai pentru anumite sesizări de integritate
3. Asigurarea unei publicități sporite a cercetării disciplinare a avertizorului pentru un act de avertizare
4. Prevederea în lege a unor principii care guvernează protecţia avertizării în interes public (principiul legalitatii, principiul supremației interesului public, principiul responsabilității, principiul nesanctionarii abuzive, principiul bunei administrări, principiul bunei conduite, principiul echilibrului, principiul bunei-credințe)